Sorry, this entry is only available in Romanian.

Ce este Metoda Promptării Rapide (MPR) și cum ajută în terapia autismului?

Soma Mukhopadhyay este o mamă de origina indiană care a gândit și dezvoltat cu succes o tehnică care să faciliteze procesul, atât cel de învățare, cât și cel de comunicare cu Tito, fiul său care suferă de autism. Ea a denumit această tehnică drept metoda promptării rapide (Rapid Prompting Method – RPM).

Deși Tito, ajuns acum adult, suferă în continuare de o formă serveră de autism, el și-a dezvoltat o serie de abilități și talente de scriitor, ba chiar și învățător. Cum este posibil, cum funcționează această tehnică și dacă merită încercată aflați în următoarele rânduri.

          Cum a fost dezvoltată MPR (metoda promptării rapide)?

În anul 2003, Soma Mukhopadhyay și fiul ei, Tito, au fost prezentați în cadrul emisiunii ”60 Minutes” de pe CBS News, în care ea a povestit mai multe despre abordarea sa unică în tratamentul autismului.

Mai târziu, în 2008, CNN, în cadrul unei producții media, a desfășurat un program similar care a primit denumirea de Metoda Promptării Rapide, tehnică ce a presupunea interogarea constantă, un ritm alert și procesul de învățare, toate combinate cu utilizarea unei tablete electronice care să faciliteze comunicarea ortografică. Conform reprezentanților programului, dar și mamei băiatului, această tehnică i-a permis lui Tito să-și comunice pentru prima dată gândurile, sentimentele și ideile pe care le are cu adevărat. Legat de acest fapt, experții susţin că, probabil, ritmul intervenţiilor pe care Soma le are cu Tito, interferează cumva cu auto-stimularea autistică a băiatului, făcându-l astfel să-și poată îndrepta concentrarea la o scară mai largă, facilitându-se în acest comunicarea exterioară.

De asemenea, în această producție tv, se relatează și cum Portia Iversen (soția unui producător media) a studiat munca Soma și ulterior, a apelat la aceasta, în speranța că îl poate ajuta pe Dov, băiatul ei care are autism. La ceva timp, cuplul Iversen a fondat o organizație de cercetare denumită Vindecă Ausitmul Acum (acum parte a Autism Speaks), iar Portia Iversen a scris o carte – Strange Son – în care descrie tehnicile folosite de Soma în terapia autismului și în care susține că metoda promptării rapide și tehnica de a indica/a arăta (către o tableta ortografică) i-au permis lui Dov să înceapă să comunice pentru prima oară, folosind fraze mai complexe și mai intelectuale.

De la publicarea cărții Strange Son, Soma și Portia au urmat căi diferite, însă, MPR și-a crescut semnificativ popularitatea datorită inițiativelor și acțiunilor celor două femei dispuse să găsească o soluție pentru toți copiii și adolescenții cu autism care nu pot comunica cu cei din jur.

Conform site-ului Somei, HALO, procesul metodei promptării rapide ”… utilizează o paradigmă “Teach-Ask” pentru a obține răspunsuri prin promptări intense verbale, auditive, vizuale și/sau tactile intense. MPR presupune competența de a spori interesul copiilor cu autism, încrederea și stima de sine. Promptarea concurează cu comportamentul auto-stimulator al fiecărui student și este concepută pentru a ajuta studenții să inițieze un răspuns, desăvârșind astfel un proces de comunicare. Răspunsurile studenților evoluează de la preluarea răspunsurilor, la promptare, la tastare și scriere, care relevă capacitate de înțelegere a studenților, abilitățile academice și, în cele din urmă, abilitățile lor conversaționale.

RPM este o abordare low-tech în care este nevoie doar de un instructor, student, hârtie și creion. Dar știința din spatele modului cum acționează și de ce funcționează pentru unele persoane este mult mai complexă.

 

          Este cu adevărat metoda promptării rapide efectivă?

Există cercetări care sugerează faptul că metoda promptării rapide este o tehnică efectivă în a învăța și stimula persoanele cu autism să comunice. Cu toate acestea, există numeroase povestiri anecdotice cu privire la succes acestei metode.

Pe de altă parte, numeroși experți au observat că MPR este foarte similară cu altă tehnică de comunicare – Comunicarea facilitată – prin care persoanele care suferă de o formă severă de autism nonverbal sunt ajutate să comunice prin intermediul unei tastaturi, care îndeplinește rolul de instrument de comunicare. Însă, problema este că, referitor la această metodă, s-a observat că metoda trișează într-o măsura sau alta, pentru că în unele cazuri, terapistul ghidează mâinile persoanei cu autism, astfel procesul de comunicare nu mai este relevant.

În cadrul unui studiu ulterior, realizat în 2012, au fost observate comportamente asociate cu metoda promptării rapide. Deși studiul sugerează că ar putea o în concordanță între comportamente și procesele de învățare și comunicare, câțiva cercetători bine cunoscuți evidențiază defecte ale studiului în sine. În plus, ei țin să menționeze următoarele aspecte:

Momentan, am amânat decizia validării sau invalidării autenticității rezultatelor comunicării produse în timpul terapiei MPR. Scopul nostru în acest studiu preliminar este doar de a testa efectele comportamentale care ar fi în concordanță cu strategia și mecanismul specific MPR, anume dacă sunt plauzibile rapoartele anecdotice ale MPR? De asemenea, dacă efectele măsurate concordă cu mecanismul revendicat și totodată, dacă întrebarea ”Pentru cine și în ce condiții MPR produce comunicări valide?”, ar putea fi subiectul unui studiu de viitor, mult mai amplu.

În anul 2014, Departamentul din Wisconsin pentru Servicii de Sănătate pentru persoanele cu autism și alte dizabilități în dezvoltare, au afirmat, pentru a doua oară, faptul că cercetările și rezultate aferente sunt insuficiente pentru a putea susține și încuraja această metodă terapeutică. Conform cercetătorilor, doar două studii centrate pe metoda promptării rapide au fost publicate și niciunul dintre ele nu prezintă rezultate empirice concrete în examinarea eficienței promptării rapide.

           Este periculos de încercat metoda promptării rapide?

Metoda promptării rapide nu prezintă niciun risc fizic, însă, pe de altă parte, nu se bucură de un sprijin concret din partea experților. În plus, rezultate pozitive se pot obține foarte ușor, însă nu atât bazate pe comunicarea legitimă, cât pe așteptările și entuziasmul terapeuților și părinților cu privire la rezultate, care pot fi maximizate în mod nefondat.

Chiar dacă studiile și cercetările sunt considerate la nivel profesionist deficiente, iar asupra rezultatelor planează o incertitudine empirică, mulți părinți ai copiilor cu autism depun  mari eforturi financiare pentru a călători la  Austin (Texas), pentru a-i cere ajutorul și a apela la serviciile Somei, încurajați fiind  chiar și doar de rezultatele dovezilor anecdotice și o mare doză de speranță pentru copiii lor.

Totuși, metoda promptării rapide poate fi începută și exersată ca terapie și pe cont propriu de acasă, folosindu-se manuale speciale și videoclipuri ori ghid de instrucțiuni disponibile pe site-ul HALO.

 

Articol dezvoltat din următoarele surse:

https://www.verywell.com/what-is-the-rapid-prompting-method-for-treating-autism-259937

https://www.rpmireland.com/about-rapid-prompting-method/

http://www.halo-soma.org/main.php?sess_id=2791763438444cd0399c047e87c3cb3a

© Photo: Gigi's Joy Photography, Pinterest, HALO Soma, Verrywell, Freebeacon

 

 

© Romanian Angel Appeal | 1991 - 2017 | Designed by Răzvan Rădulescu

Data privacy information Info Confidențialitate Date
In accordance with the GDPR Regulation, we inform you that this website can collect the following data: Referitor la regulamentul de protecție al datelor, vă informăm că acest site poate colecta următoarele date:
You will find more informations about this accessing the Terms Of Use Citiți informațiile complete accesând Termeni și Condiții
Some of the conditions are required. Please agree with then in order to move forward. Anumite condiții sunt obligatorii. Vă rugăm să le acceptați pentru a putea merge mai departe.