(Română) 24 de organizații nonguvernamentale atrag atenția membrilor Camerei Deputaților asupra responsabilității pe care o au în ceea ce privește educatia, sanatatea si siguranta personala a copiilor și adolescentilor si apelează la asumarea acestei responsabilități în decizia privind votul asupra amendamentelor la Legea 272 / 2004.

02.06.2020

• A A A

• RAA
• >
• News
• >
• (Română) 24 de organizații nonguvernamentale atrag atenția…

Sorry, this entry is only available in Romanian.

COMUNICAT DE PRESĂ

BUCUREȘTI

2 IUNIE 2020

Cele 24 de organizații au trimis o scrisoare către membrii Camerei Deputaților, solicitând respingerea amendamentelor la Legea  272/2004 ce vor avea efecte directe asupra Legii 45 / 2020 și organizarea unor grupuri de lucru comune pentru identificarea măsurilor adecvate de creștere a accesului cetățenilor români de toate vârstele la educație și servicii de calitate în sănătate pentru toți.

Persoană de contact: Adina Manea, Director Tineri pentru Tineri, contacte: adina@y4y.ro; 0741 231 006.

---

Stimată doamnă deputat/ Stimate domnule deputat,

 

Având în vedere amendamentele^[1] depuse la Legea 272/2004 de către colegii dumneavoastră din Parlament (Robert Sighiartău – deputat PNL, Florica Cherecheş – deputat PNL, Elena Hărătău – deputat PSD, Steluţa-Gustica Cătăniciu – deputat neafiliat, Adrian Solomon – deputat PSD, Nicuşor Halici – deputat PSD şi Titus Corlăţean  – senator PSD), acceptarea acestora în cadrul Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială (Camera Deputaților) – ședința din 26 mai 2020 și posibilitatea ca aceste amendamente să ajungă pentru vot în plenul Camerei Deputaților, noi, organizațiile semnatare, vă solicităm următoarele:

1. Respingerea acestor amendamente care au potențialul de a îngrădi dreptul la informare corectă și educație pentru sănătate pentru copiii și adolescenții din sistemul public de învățământ preuniversitar
2. Organizarea unor grupuri de lucru comune pentru identificarea măsurilor adecvate de creștere a accesului cetățenilor români de toate vârstele la educație și servicii de calitate în sănătate pentru toți

Motivele acestor solicitări sunt:

1. Amendamentul propus supra-reglementează modul în care se desfășoară procesul instructiv-educativ în unitățile de învățământ preuniversitar din România
2. Amendamentul propus reduce accesul elevilor români la programe de educație pentru sănătate și promovarea sănătății
3. Amendamentul propus reduce în mod explicit accesul elevilor la educație cuprinzătoare în sănătatea reproducerii și sexualității
4. Solicitarea înființării unor grupuri comune de lucru pentru identificarea măsurilor adecvate de creștere a accesului cetățenilor români de toate vârstele la educație și servicii de calitate în sănătate pentru toți apare în contextul în care la nivel global, omenirea se confruntă cu o nouă pandemie, generată de un virus încă puțin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19)

Atragem atenția dumneavoastră asupra următoarelor date legate de starea de sănătate a copiilor și adolescenților din România:

• La fiecare 6 ore, în România, un minor este victima unei forme de abuz sexual. Cei mai mulți copii nu recunosc și nu pot detecta formele abuzului sexual în lipsa informațiilor oferite într-un cadru organizat și profesionist.^[2]
• 1 din 4 adolescenți (11-15 ani) care fac sex nu folosesc metode de protecție. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieți (24%) și 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual. Dintre aceștia, 1 din 4 nu folosesc metode de protecție^[3].
• În 2019, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește rata nașterilor în rândul adolescentelor și 1 din 10 copii are mama adolescentă
• În ceea ce privește mamele minore^[4]: 6 din 10 nu au avut acces niciodată la informații privind la sănătatea reproducerii sau educație sexuală; 7 din 10 nu au beneficiat niciodată de planificare familială; 6 din 10 gravide minore nu au făcut analizele recomandate în sarcină; 4 din 10 au născut prematur.
• În 2018, s-au înregistrat: 253 de cazuri de abuz și exploatare a copiilor; 977 de cazuri au fost abuz sexual (951) și exploatare sexuală (26); 2/3 din cazurile raportate de abuz sexual au avut loc asupra copiilor din mediul rural (580); >1/2 dintre cazurile de abuz și exploatare sexuală a copilului au avut loc în familie (451)
• Informațiile prezentate la orele de biologie sunt insuficiente și nu acoperă întreaga gama de aspecte legate de transformările fizice, emoționale, de comportament, de securitate personală etc. ce însoțesc dezvoltarea copilului de la vârste fragede până la pubertate și adolescență.
• Dreptul copiilor și adolescenților la informații bazate pe dovezi nu poate fi îngrădit de credințe religioase
• În lipsa orelor de educație pentru sănătatea reproducerii și sexualității în școală, singura alternativă pentru copii și adolescenți rămâne internetul, care oferă informații ce nu pot fi controlate din punct de vedere al corectitudinii.

Pentru toate aceste situații, responsabilitatea revine puterii legislative – de a se asigura că legile promovate susțin informarea corectă, pe baze științifice a copiilor și adolescenților pentru a putea evita situațiile ce îi expun la riscuri – și puterii executive – de a aplica aceste legi corespunzător.

Copiii și adolescenții nu se află în prezența părinților sau persoanelor care îi pot proteja 24/24. Dvs. aveți acum puterea de a le asigura accesul organizat și consistent la informații corecte care să-i protejeze de situații riscante din punct de vedere al sănătății și securității personale.

 

MOTIVATIE:

1. Amendamentul propus^[5] supra-reglementează modul în care se desfășoară procesul instructiv-educativ în unitățile de învățământ preuniversitar din România, întrucât acordul părinților se realizează pentru tot ceea ce este ofertă educațională, așa cum prevede LEN 1/ 2011, revizuită, Capitolul IV/ Curriculumul învățământului preuniversitar, Art. 65, alin.(5)^[6] în cazul activităților curriculare și extracurriculare, iar în cazul celor extrașcolare reglementările sunt prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar din 31.08.2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I- nr. 720 din 19 septembrie 2016 – Capitolul II/ Activitatea educativă extrașcolară, Art. 108, alin (4)^[7].

În ceea ce privește unele temeri apărute în spațiul public legate de conținutul orelor de educație pentru sănătate și educație sexuală, întrucât activitățile educaționale realizate în școli se realizează în baza unor programe școlare aprobate  – LEN 1/ 2011, revizuită, Capitolul IV/ Curriculumul învățământului preuniversitar, Art. 65, alin. (6)^[8], în cazul educației pentru sănătate, inclusiv cea pe tematica sănătății reproducerii și sexualității, conținuturile ce vor fi abordate în cadrul orelor sunt clare și în conformitate cu documentul Programe Școlare Revizuite pentru disciplina opţională EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE/ clasele I – a XII-a (variantă modulară), aprobat cu Ordin al Ministrului Nr.4496 / 11.08.2004^[9].

În ceea ce privește derularea de astfel de ore sau sesiuni de informare prin parteneriat public-public și public-privat, cu colaborarea dintre unitățile școlare și alți actori care pot contribui la derularea unor tematici specifice din cadrul programului de educație pentru sănătate (personal specializat din cadrul altor instituții guvernamentale, ONG-uri, companii etc.), unitățile școlare au mecanisme interne și metodologii proprii prin care să se asigure de calitatea actului educațional și a respectării principiilor menționate în LEN1/2011, art. 3.

De altfel, relația contractuală dintre școală și părinți este clar specificată în Capitolul VI/ Resursa umană, Secțiunea 1 – Beneficiarii educației, art. 86, alin. (1) și (2) ^[10]. Această relație contractuală a fost reglementată prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar din 31.08.2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I – nr. 720 din 19 septembrie 2016, iar nerespectarea acestor prevederi aduce după sine sancțiuni.

Mai mult, practica de colaborare dintre organizațiile semnatare și unitățile școlare din învățământul preuniversitar pentru derularea unor programe/ proiecte/ campanii de educație pentru sănătate presupune în mod obligatoriu existența unor proceduri clare de informare și obținere a acordului din partea părinților/ tutorilor de participare a elevilor minori la activitățile derulate de alt personal decât cel didactic/ angajat în cadrul unității școlare partenere.

În concluzie, sistemul național de învățământ preuniversitar deține și utilizează toate mijloacele prin care reglementează relația dintre beneficiarii educației și furnizorii acesteia, în trio-ul elev-părinte-școală. Mai mult, există reguli specifice, la nivelul fiecărei unități de învățământ în ceea ce privește colaborarea cu alți parteneri (publici sau privați) ce pot servi creșterii calității actului educațional și care să sprijine o dezvoltare armonioasă și sănătoasă a elevilor și a comunităților în care aceștia trăiesc și se formează pentru viața de adult.

2. Amendamentul propus reduce accesul elevilor români la programe de educație pentru sănătate și promovarea sănătății, mai ales într-un context special, al pandemiei cu Coronavirus-SARS2/ COVID-19, care a demonstrat încă o dată necesitatea și urgența de redresare a Programului Național de Educație pentru Sănătate (MEC) și a Subprogramului de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate (Ministerul Sănătății), precum și cea de finanțare corespunzătoare a acestor două programe naționale.

Obligativitatea unui nou acord din partea părinților pentru derularea de ore de educație pentru sănătate, chiar și educație în sănătatea reproducerii și sexualității („educație sexuală”) are potențial de a îngreuna derularea de astfel de ore/ programe, care oricum au un desfășurător și conținut clar, reglementat sau prin programele școlare naționale, sau la nivelul fiecărei unități școlare, așa cum am expus anterior. Mai mult, decredibilizează capacitatea sistemului de învățământ în toate structurile sale, până la nivel de unitate școlară, în ceea ce privește îndeplinirea responsabilităților pe care le are, conform legislației în vigoare.

Atragem atenția decidenților politici că în contextul unei pandemii cu un virus foarte puțin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19), dar care a condus la luarea de măsuri excepționale la nivel global, România nu își poate permite reducerea cu bună-știință a oricăror măsuri preventive – cum ar fi educația pentru sănătate, mai ales în ceea ce privește generațiile de copii și tineri și părinții acestora.

Mai mult, în acest context generat de pandemia Coronavirus-SARS2/ COVID-19, a devenit evidentă importanța deosebită a responsabilității individuale și sociale în menținerea propriei sănătăți și a celor din jur. Aceste norme de bază pentru un comportament responsabil și un stil de viață sănătos, în condiții obișnuite sunt însușite în mod constant, pe tot parcursul vieții, în funcție de experiențele individuale. În contextul cu totul special pe care întreaga lume îl trăiește în prezent și asupra căruia nu există încă un scenariu clar și încadrat în timp (prin prea-puținele informații din prezent legate de acest virus), statele devin responsabile mai mult decât oricând de deciziile pe care le iau în ceea ce privește protejarea cetățenilor.

În România, opționalul de educație pentru sănătate se desfășoară în mod constant în ultimii 5 ani pentru cca. 6-7% din populația școlară din învățământul preuniversitar. În mod evident, acest procent este insuficient pentru crearea unei mase critice de copii și tineri care să dețină cunoștințele corecte și care să practice comportamentele preventive sau de reducere a riscurilor în ceea ce privește sănătatea proprie și a celor din jur. Totodată, pentru completarea eforturilor realizate de către sistemul public, organizațiile neguvernamentale (inclusiv dintre cele semnatare ale acestei scrisori) nu au capacitatea și resursele de a acoperi mai mult, ci mai degrabă de a susține unitățile școlare pentru programe de calitate crescută pentru aceeași 6-7% elevi.

Investiția redusă în acest program – Programul Național de Educație pentru Sănătate în Școala Românească (Ministerul Educației), precum și în Subprogramul de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate (Ministerul Sănătății), cu toate eforturile de susținere din partea organizațiilor internaționale (până în 2007-2009) și apoi domestic, prin programele europene de finanțare, dar și prin intermediul organizațiilor neguvernamentale din România care au depus proiecte în parteneriat public-privat pentru susținerea eforturilor realizate din anii ’90 până în prezent, au condus la indicatorii îngrijorători pe care România îi raportează la nivel european și internațional legat de starea de sănătate a populației^[11].  Deși au fost atinse rezultate notabile în anumite domenii ale sănătății în ultimii 30 de ani, suntem departe de media europeană pe mulți dintre indicatorii care să demonstreze că eforturile decidenților în acest domeniu sunt constante, continue, susținute, asumate politic și finanțate corespunzător.

3. Amendamentul propus reduce în mod explicit accesul elevilor la educație cuprinzătoare în sănătatea reproducerii și sexualității. Din păcate, în ultimii 30 de ani, România nu reușește decât parțial să își respecte obligațiile față de partenerii europeni și internaționali în ceea ce privește reducerea disparităților socio-economice și ameliorarea unor indicatori de sănătate, iar acest aspect demonstrează implementarea redusă atât a programelor de educație pentru sănătate, cât și a serviciilor preventive.

În raportul Universal Periodic Review și scrisoarea adresată Guvernului României^[12] prin Ministerul Afacerilor Externe din 7 august 2018 se solicită în mod explicit în ceea ce privește drepturile civile și politice ale cetățenilor români luarea de măsuri care să:

1. Intensifice eforturile de eliminare a sărăciei și reducere a inegalităților dintre zonele urbane și cele rurale, inclusiv în ceea ce privește domeniile educației și cel al sănătății (original: Intensify its efforts to eliminate poverty and reduce the inequalities between urban and rural areas, including in the area of education and health care.)
2. Asigure accesul la servicii și tratament de sănătate de calitate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cei care trăiesc în mediul rural, precum și pentru persoanele și grupurile dezavantajate sau marginalizate, să crească rata de vaccinare și să adreseze cauzele care stau la baza mortalității infantile și materne (original: Ensure access to affordable and good quality health care and medical treatment for all segments of the population, including persons living in rural and remote areas, as well as disadvantaged and marginalized individuals and groups, increase the vaccination rate and address the underlying causes of infant, child and maternal mortality.).
3. Asigure accesul neîngrădit la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la educație cuprinzătoare în sănătatea reproducerii și sexualității în școli, realizând și formarea corespunzătoare a personalului didactic în educația sexuală (original: Ensure unimpeded access to sexual and reproductive health services and comprehensive education on sexual and reproductive health in schools with the provision of sufficient teacher training on sexuality education.).

Ministerul Sănătății a elaborat Strategia Națională de Sănătate Publică 2014-2020^[13], care  include  prevederi clare legate de sănătatea reproducerii și sexualității. Numărul încă mare al sarcinilor nedorite care se soldează cu avort, ponderea destul de mare a avorturilor elective la fetele sub 19 ani, dar şi creşterea  numărului nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială și programe de informare-educare-comunicare, mai ales la femeile dezavantajate sau vulnerabile.  Din păcate, seturile de măsuri care să vină în sprijinul populației de vârstă reproductivă și partenerilor/ familiilor acestora nu s-au materializat prin intervenții concrete/ programe naționale care aibă efecte asupra indicatorilor specifici.

Totodată, măsurile legate de prevenirea și prevenția bolilor transmisibile, mai ales cele prioritare (infecții cu transmitere sexuală și HIV), deși reglementate legislativ și susținute financiar de statul român din perspectiva asigurării tratamentului persoanelor infectate/ afectate, sunt încă incomplete din multe puncte de vedere și mai ales din perspectiva grupurilor vulnerabile și la risc. Adolescenții și tinerii din populația generală, care ar trebui să primească acest tip de educație în mod formal, ajung în prea mică măsură să beneficieze de cunoștințe complete și corecte pe parcursul dezvoltării lor în ceea ce privește propria sănătate sexuală și reproductivă și a partenerelor/ partenerilor lor.

Reamintim că în ceea ce privește conținuturile educației în sănătatea reproducerii și sexualității, asupra cărora există o serie de opinii contradictorii exprimate în spațiul public, reglementările sunt cele ale Programelor Școlare Revizuite pentru disciplina opţională Educație pentru Sănătate/ clasele I – a XII-a (variantă modulară), aprobate cu Ordin al Ministrului Nr.4496 / 11.08.2004^[14].

Indiferent de existența altor ghiduri europene sau internaționale, cadrul legal de derulare a orelor de educație pe tematica „Sănătatea reproducerii și a familiei” cu elevii, indiferent de furnizorul de educație, trebuie să respecte prevederile programelor școlare în vigoare (adoptate la nivel național, cum este cazul opționalului de Educație pentru Sănătate, sau la nivel de unitate școlară, în funcție de  prioritățile identificate la nivelul unității de învățământ).

Extras din documentul care reglementează la nivel național opționalul de Educație pentru Sănătate (OMEC 4496/2004), conținuturile specifice pentru tematica „Sănătatea reproducerii și a familiei”:

• Clasele I – a II-a: Eu şi familia mea. Roluri în familie; Diferenţele între fată /  băiat (relaţii sociale)
• Clasele a III-a – a IV-a: Percepţii reciproce ale băieţilor şi fetelor; Modificări corporale la pubertate; Cum am apărut eu pe lume?
• Clasele a V-a – a VI-a: Sentimentul de iubire faţă de cei apropiaţi şi a ataşamentul faţă de familie; Prietenia şi iubirea: factorii care influenţează deciziile de implicare/neimplicare în relații interpersonale
• Clasele a VII-a – a VIII-a: Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin; Comportament sexual responsabil: atitudini faţă de debutul vieţii sexuale; Mituri legate de sexualizare/comportament sexual (reacţii comportamentale faţă manifestările anatomo-fiziologice ale pubertăţii); Infecţii cu transmitere sexuală – comportamente cu risc în transmiterea HIV/SIDA; Planuri de viaţă: familie, relaţii sociale, impactul vieţii sexuale asupra viitorului; Concepţia şi sarcina – riscurile sarcinii în pubertate şi adolescenţă pentru mamă şi copil; Sarcina nedorită şi avortul – servicii sociale: planificare familială, consiliere; Violenţă în sexualitate, abuzul sexual
• Clasele a IX-a – a X-a: Comportament sexual-valori, toleranţă, normalitate şi devianţă; Planificarea familială. Concepţie, contracepţie; Comunicare şi responsabilitate în relaţia de cuplu; Parentalitate – avort, abandon, pruncucidere; Consilierea pre şi post-testare HIV/SIDA
• Clasele a XI-a – a XII-a: Disfuncţii sexuale la femeie şi bărbat; Diagnoza prenatală; Identitate şi orientare sexuală; Legislaţia privitoare la sexualitate; Pornografia şi prostituţia

4. Solicitarea înființării unor grupuri comune de lucru pentru identificarea măsurilor adecvate de creștere a accesului cetățenilor români de toate vârstele la educație și servicii de calitate în sănătate pentru toți apare în contextul în care la nivel global, omenirea se confruntă cu o nouă pandemie, generată de un virus încă puțin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19).

Odată cu deciziile de ridicare treptată a restricțiilor în ceea ce privește activitățile populației, este important să se intervină cu măsuri în acele domenii care s-au demonstrat a fi deficitare:

• Educarea populației în sensul responsabilității individuale și al protejării comunității în care trăiesc și își desfășoară activitățile, educare ce trebuie să conțină și promovarea măsurilor preventive de asigurare a sănătății
• Asigurarea serviciilor de prevenție pentru problemele generale de sănătate publică cunoscute în România și deja semnalate intern, european și internațional
• Asigurarea acoperirii naționale și la nivelul întregii populații (inclusiv grupuri defavorizate/ vulnerabile/ marginalizate/ supuse stigmei și discriminării) cu suficiente servicii și produse de sănătate de calitate care să prevină și să combată îmbolnăvirile
• Reorganizarea infrastructurii școlare astfel încât beneficiarii sistemului de învățământ să își poată relua în siguranță activitatea
• Întărirea infrastructurii sistemelor sociale și de sănătate astfel încât cetățenii aflați pe teritoriul României să poată beneficia de drepturile garantate constituțional

Având în vedere toate cele mai-sus expuse, suntem încrezători că înțelegeți importanța deciziei personale și politice în respingerea cu fermitate a unor acțiuni care au potențial de infracțiune contra sănătății publice din perspectiva zădărnicii combaterii bolilor.

Nu este momentul în care cetățenii și cu atât mai mult, aleșii acestora, să demonstreze intenții de îngrădire a accesului la informații corecte și bazate pe date și dovezi din știință, educație și servicii adaptate care le pot diminua riscul de îmbolnăvire. Chiar dacă educația pentru sănătate în rândul copiilor și tinerilor este doar o mică parte din ceea ce înseamnă demersuri de prevenție, este primul pilon al prevenției și asigură, în condițiile realizării strategice și de calitate, o populație actuală mai educată, mai responsabilă și mai implicată în protejarea propriei sănătăți și a celor din jur. Și, în mod evident, costuri mai mici de ameliorare a potențialelor situații problematice, cu care oricum deja ne confruntăm în România ultimilor 30 de ani.

Astfel, ne bazăm pe dumneavoastră că aveți informațiile suficiente pentru a vota inițiativele legislative care vizează accesul copiilor și tinerilor la educație și servicii de sănătate într-o modalitate care să reflecte înțelegerea situației în care se regăsește populația României și care să transmită alegătorilor (prezenți și potențiali) un mesaj corect și adaptat contextului global pe care îl parcurgem.

 

Organizații semnatare:

1. Asociația ActiveWatch
2. Asociația Dream Project
3. Asociația „Eu sunt! Tu?”
4. Asociația Femeile se Implică – AFI
5. Asociația Mame pentru Mame
6. Asociația Necuvinte
7. Asociația Română Anti-SIDA – ARAS
8. Asociația pentru sprijinirea pacienților cu tuberculoză multi-drog rezistentă – ASPTMR
9. Asociația Semper Muzica
10. Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
11. Centrul de Resurse pentru participare Publică – CeRe
12. Consiliul Tineretului din România – CTR
13. Coaliția pentru Egalitate de Gen
14. Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România – FASMR
15. Federația UNOPA – Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
16. Fundația Agenția Împreună pentru Dezvoltare Comunitară
17. Fundația Comunitară București
18. Fundația Comunitară Sibiu
19. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
20. Fundația Romanian Angel Appeal – RAA
21. Romanian Harm Reduction  Network – RHRN
22. Romanian Women’s Lobby
23. Societatea de Educație Sexuală și Contraceptivă – SECS
24. Tineri pentru Tineri
    

    ---

^[1] „Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copilului, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

^[2] https://worldvision.ro/cauze/protectiacopilului/campanie-impotriva-violentei-sexuale-asupra-copiilor/

^[3] Studiul Comportamente legate de sănătate la școlari (Health Behaviour in School-aged Children – HBSC): https://drive.google.com/HBSC_Romania_2018

^[4]  Analiză privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani, din mediul rural, Salvați Copiii, 2018: https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/2d/2de11e1f-1d13-469b-909d-d9eb35962229.pdf

^[5] „Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copilului, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

^[6] (5) Curriculumul la decizia școlii se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.

^[7] (4) Activitățile educative extrașcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unității de învățământ, împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opțiunile elevilor și ale părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, precum și cu resursele de care dispune unitatea de învățământ.

^[8] (6) Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.

^[9] http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/20774

^[10] Art. 86. – (1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.

(2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

^[11] https://ec.europa.eu/romania/sites/romania/files/docs/health_at_a_glance_europe_2018_final.pdf

^[12] https://lib.ohchr.org/HRBodies/UPR/Documents/Session29/RO/Romania_LetterHC_EN.pdf

^[13] http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/Anexa-1-Strategia-Nationala-de-Sanatate-2014-2020.pdf

^[14] http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/20774